REUNIUNE IN ZONA CREPUSCULARA
ROMCON '92 • SÎNGEORZ—BĂI • 24-25 OCTOMBRIE
ROMCON '92, sau Convenția Anuală de science-fiction a reunit la Sîngeorz Băi peste 150 de scriitori, traducători, producători, editori, fani si fanatici ai sf-ului. Manifestarea desfășurată timp de două zile (24-25 octombrie) a încercat să depășească (și a reușit) o anumită atmosferă de ama­torism caracteristică edițiilor trecute. Principalul organiza­tor, Doru Pruteanu, a depus eforturi pentru desfășurarea în condiții ideale a manifestării. Singurele „compartimente" ca­re au refuzat să i se supună au fost caloriferele care au degajat o veritabilă atmosferă de iarnă marțiană. Pe lîngă dezbaterile generale, importante s-au părut contactele di­recte, schimburile de informații. Pe de altă parte, Convenția 5-a dovedii a fi un tirg reușit, contactele dintre editori, pro­ducători și creatori încheindu-se nu de puține ori cu rezul­tate profitabile. N-a lipsit nici standul de carte, unde au
excelat producțiile editurilor „Nemira" și „Muitistar" care, depășind nivelul amator și pirat al altor edituri, au achi­ziționat lucrări de referință din literatu­ra mondială și printr-o traducere îngrijită, le-au pus la dispoziția citito­rului român. Desigur, preturile sînt pe măsură, dar, ca oriunde, calitatea se plătește. Așa încît, sf-istul cu un venit mediu pe economia națională nu avea decit să privească, să frunzărească și ... atit.
Explozia informațională, apariția a zeci de titluri reprezintă nu numai o ce­rință de lectură, dar și una socială. Science-fiction-ul s-a dovedit nu odată vizionar, anticipînd fenomene și evenimente sociale. Mai mult decît atit, multi savanți (unii laureați Nobel) s-au apucat de știință sub impactul lec­turilor sf. Și in­vers, oameni de știință ca Asi-mov, Clarke, Stu-garjki au fost „pervertiți" la lite­ratura de antici­pație științifică. Intr-o lume în permanentă
schimbare, impactul cu viitorul poate fi dur dacă nu este pregătit subliminal. Descoperirile sfirșitului de mileniu doi au fost de multe ori surprinzătoare.
Prospectarea viitorului, chiar cu mijloace literare, poate avea un rol de moderator social, mai ales într-o so­cietate (ca cea românească) care abia acum realizează că există într-un adevărat sat planetar, unde informații­le circulă ca bîrfele dintr-un cătun.
Intr-o asemenea societate, impactul celui de-al treilea val (desigur al lui Toffler) poate veni pe nepregătite și lovi drept în moalele capului pe Insul nepregătit să-i primească; odată pregătit impactul viitorului, omul nu mai e năucit de lovitură, ci aidoma unui surfist se poate înălța pe val și înfrunta vii­torul.
Sf-ul rămîne unul dintre factorii socio-psihologici de aco­modare a omului contemporan la impactul prezentului, dar mai ales al viitorului. Sf-ul, ca fenomen global, nu mai poate fi negat. Aceasta a fost și opinia cvasi-unanimă a partici­panților la ROMCON '92.
SCIENCE-FICTION-UL CA FENOMEN SOCIAL
fie informați, doresc să construiască în realitate, ceea ce au citit. Putem constata că acolo unde societatea s-a dezvoltat pe coordonatele științei și tehnologiei, literatura sf a avut un
care sînt implicațiile sociale ce vor apare după ritmul de viată pe care-l trăim în ultima vreme. Fenomenele sociale se vîrtejesc într-o tornadă ca­re devine din ce în ce mai puternică și chiar mistuitoare. Nu este un lucru îmbucurător să constatăm creșterea antagonismelor exprimate prin războaie și conflicte politice. Sigur că sf-ul ar trebui să propună în această perioadă soluții care să poată fi transformate în direcționări politice, arătînd variantele de viitor. Scriitorul sf are posibilitatea să facă acest lu­cru, căci în afară de fantezie are și intuiție, ceea ce înseamnă viziona-rism. Ca fenomen social, sf-ul devi­ne din ce în ce mai captant. Din ce în ce mai mulți tineri vin către „ghet-to-ul sience-fiction". Fenomenul capătă o rezonanță socială din ce în ce mai mare și rezultatul imediat ar trebui să fie implicarea în rezolvarea unor probleme din sfera socialului și politicului. Pagină realizată de Leb Peter .
Răspund:
Alexandru Mironov — scriitor și publicist, Consilier prezidențial
vor reprezenta schimbul de mîi-ne care va înlocui managerii, po­liticienii și chiar gîndrtorii de azi...
A. M.: Desigur, nu putem generaliza. Dar dintre cel aflați în rîndul celor preocu­pați de sf., mulți vor fi folo­sitori mîine. Explicația e simplă. Noi știm întîmplări care nu s-au întîmplat încă, dar care se pot întîmpla și avem la ele soluții pentru că în cărțile noastre aceste soluții au fost oferite. Deci, noi venim cu o experiență uriașă. In toate universurile, în toate planetele, în toate viitorurile, multe din proble­mele care se pun acum au fost rezolvate și noi știm cum. 6. M.: Ca personalitate publică cum v-a ajutat faptul că vă preocupați de sf? A. M.: Nu știu dacă m-a ajutat într-un mod con­știent sau nu, e clar însă că am la îndemînă unele soluții, unele personaje care sînt interesante, poa­te o mai mare elasticitate în gîndire. G. M.: Credeți că gene­rația „mai veche" și-a schimbat optica despre sf? A. M.: Cînd generația „mai veche" era „mai nouă", re­cepta la fel de bine sf-ul. Apoi, s-a închistat pe măsură ce a înaintat în vîrstă. Sînt mulți care rămîn tineri în gîn­dire. N-au încotro... Gene­rațiile tinere au însă o sete nebună de a privi spre viitor.
Mihai Bădescu -publicist, redactor de televiziune G. M.: Vorbeați de sonda­jele care arată că săptămînal, peste 5,5 mi­lioane de telespectatori urmăresc          emisiunea
„Știință și imaginație". Cum vă explicați acest veritabil fenomen?
Mihai Bădescu: Explicația este complexă. Una dintre ele este că avem o educație foarte bună în domeniul in­strucției școlare. Aceste mi­lioane de oameni care ne privesc sînt oameni cu o anu­me instrucție și faptul că ei sînt atrași de fenomenul știin­țific, de sf, este o dovadă că au o aderență la evoluția științifică a sfîrșitului de secol XX. Sîntem mai bine racordați la fenomenul științific și la im­plicațiile lui decît multe alte țări în curs de dezvoltare. In țările industrializate, acest fe-nomen al science-fiction-ului a avut ocazia să modeleze mult mai profund societatea decît l-a făcut la noi. Sf-ul, deși a avut precursori printre scriitorii români, ca fenomen de masă s-a dezvoltat odată cu apariția colecției de po-vestiriștiințifico-fantastlce.în 1955. G. M.: Credeți că acest apetit pentru science-fiction poate re­duce diferența României față de societățile super-tehnologizate? M. B.: Este nu numai o speranță, dar și o certitudine. Oamenii doresc să
rol important în modelarea conștiinței publice. Mă refer la lumea anglo-sa-xonă care a dominat lumea din punct de vedere industrial și științific, lu­mea contemporană și în care sf-ul s-a născut odată cu revoluția indus­trială. Mă refer și la Japonia care a cunoscut o explozie tehnico-științi-fică accentuată, însoțită și de o ex­plozie a literaturii sf. Cred că se poate stabili o relație directă între gradul de industrializare cu percepe­rea viitorului șl cu interesul pentru speculația științifică. Lucrul acesta a fost sesizat și de sociologi.. Toffler vorbea de literatura sf ca de un an­tidot la schimbarea foarte rapidă la care sîntem martori și care ne pregă­tește intrarea în deplină cunoștiință de cauză în societatea viitorului.
Mihaela Muraru-Mândrea — director, Centrul de Știință prospectivă și science-fiction București G. M.: Cum vedeți implicarea ideilor din science-fiction în re­alitatea social-politică? Mihaela Muraru-Mândrea: Putem considera că science f iction-ul devi­ne treptat vizionar, cînd ne referim la sfera socială. Este greu de presupus
Gazeta de Mureș: Cum vedeți impactul social al fenomenului s.f.? Alexandru Mironov: Aș răspunde cu cuvintele lui Scott McMiilan la o emi­siune de televiziune, acum două săptămîni: pentru că acest hobby es­te gustat de oameni care citind și pri­vind science-fiction devin cei mai frumoși, cei mai blînzl, cel mai inte­ligenți și milionari, înainte de vîrsta de 30 de ani. Lăsînd gluma la o par­te, este un hobby extrem de sănătos; este un reflex al societății umane. De cîteva decenii, societatea umană a început să se caute înainte, a început să vadă spre ce se îndreaptă și care sînt universurile posibile. Cred că o mare masă de viitori manageri, con­silieri, consultanți, politicieni poate fi căutată printre acești sute de tineri care se preocupă serios de s.f. Fe­nomenul sf. nu este numai distracție, ci are substanță. G. M.: Intr-o intervenție a dum­neavoastră, v-ati exprimat păre­rea că cei care se ocupă de sf.